Agricultura, un exercitiu de supravietuire

A face agricultură în România a devenit mai mult un execiţiu de supravieţuire decât o activitate profitabilă în condiţiile în care fermierii sunt într-o permanentă luptă cu sistemul legislativ şi cu fenomenele metorologice nefavorabile. Mai mult, odată cu retrocedarea terenurilor suprafeţele agricole au căpătat o altă configuraţie, iar în prezent se pune tot mai mult problema modificării legislaţiei privind piaţa funciară tocmai pentru a nu mai împărţi suprafeţele şi a le exploata în totalitate. În plus, proprietarii care nu îşi cultivă terenurile agricole ar putea chiar să fie amendaţi.

Nici la capitolul formelor de sprijin de la stat România nu stă prea bine comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, subvenţiile primite de fermierii români fiind mult mai mici decât în alte ţări. Şi dacă acestea nu ar fi de ajuns, mai trebuie reamintit şi faptul că de cele mai multe ori aceşti bani ajung mult prea târziu la agricultori. „De mulţi ani în România fermierii exersează tot feluri de tehnici de supravieţuire în lupta cu natura, cu hăţişul legislativ şi cu uşoarele forme de sprijin oferite din când în când şi niciodată la timp de către stat şi Uniunea Europeană”, a declarat, pentru Curierul Naţional, Costel Olteanu, preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR).

Potrivit acestuia, femierii întâmpină mari dificultăţi şi în momentul în care solicită un credit de la bănci, sectorul agricol nefiind unul tentant pentru instituţiile financiare de credit.

„Agricultorii au o mare problemă în a lua credite de la bănci tocmai pentru că aceştia nu au active şi bunuri cu care să poată constitui garanţii pentru a lua bani de la bănci. În plus, dobânda este mult prea mare pentru a mai rămâne ceva profit şi celui care accesează creditul. De fapt, am putea spune că în ultimii ani fermierii au muncit mai mult pentru bănci decât pentru profitul propriilor societăţi comerciale”, a precizat Costel Olteanu, preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR).

Vor reduce băncile dobânzile la creditele agricole?

Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat ieri, cu ocazia semnării unui protocol între BRD şi Fondul de Garantare a Creditului Rural, că este convins că băncile vor reduce în următorii ani dobânzile pentru creditele agricole. „Există diferenţe între ceea ce înseamnă dobânzile la creditele agricole din Franţa sau din Germania şi cele din România. Este primul an în care băncile revin către sistemul agricol, dar sunt convins că în următorii ani dobânzile se vor reduce”, a spus Tabără.

Reprezentanţii BRD au spus că dobânda pe care o percep pentru creditele agricole este formată din ROBOR la o lună, plus 3, 4 sau 5 puncte procentuale, dacă solicitantul este producător agricol individual, persoană fizică autorizată sau persoană juridică. Indicele ROBOR la o lună stabilit pe baza dobânzilor afişate în piaţa interbancară se plasează în prezent la 5,54% – 5,66% pe an, ceea ce înseamnă că banca solicită pentru creditele în lei acordate agricultorilor o dobândă între 8,5% şi 10,7% pe an.

Cu toate acestea, Costel Olteanu nu este prea optimist în ceea ce priveşte reducerea creditelor pentru agricultori, iar semnarea unor protocoale de colaborare cu diferite instituţii financiare, aşa cum se întâmplă de mulţi ani, nu asigură garanţia că fermierii vor primi şi credite. „Nu sunt foarte optimist că băncile vor reduce dobânzile pentru agricultori în anii următori, pentru că nici pe timp de criză acestea nu au protejat în niciun fel agricultorii sau vreun alt sector al economiei”, a ţinut să sublinieze Olteanu.

„Riscurile în agricultură sunt foarte mari”

Potrivit acestuia, băncile nu vor fi mai mult atrase de sectorul agricol decât de celelalte sectoare din economie nici în contextul în care se vorbeşte tot mai mult de o posibilă criză alimentară. „Băncile sunt instituţii care urmăresc profitul şi nu sunt societăţi de binefacere care să sprijine politica economică a unei ţări. Agricultura nu a fost tentantă pentru ele din cauza ciclului lung de productivitate, dar şi a mai multor factori perturbatori în procesul de producţie, natura fiind imprevizibilă, iar riscurile foarte mari”, ne-a mai spus preşedintele UNPCPR.

Olteanu a precizat însă că un preţ ridicat al produselor agricole poate crea o atractivitate pentru investiţiile în agricultură, „agricultura fiind avantajul competitiv, cred că cel mai important, pe care România îl are într-o politică economică globalizată şi nici pe acesta nu îl fructificăm”.

Citeste mai mult in Curierul National