agromonitor: Statistici privind agricultura județului Olt

Statistici privind agricultura județului Olt

| Actualitate, Intern | de

Etichete: ,

Potrivit șefului Direcției Agricole Județene, Dan Bărăgan, citat de Agerpres, în ultimii 14 ani în agricultura din Olt au fost făcute investiții masive: au fost achiziționate utilaje ultraperformante, s-a investit și în sectorul legumicol (unde s-au accesat fonduri europene) și în viti-vinicol, în modernizarea cramelor, cât și în reconversia vechilor plantații de viță de vie (zona Sâmburești), s-au construit depozite mari, se va deschide Bursa de Cereale.

Se mai lucrează încă terenurile, în mică măsură, în fermele mici, în gospodăriile particulare, cu calul și sapa, în special la lucrări ce nu necesită forță mecanică, în zone legumicole și cele de deal și nu este deloc rău, spune Bărăgan.

Suprafața arabilă a județului este de 388.512 hectare, pajiștile naturale ocupă 31.183 hectare, livezile — 6.343 hectare și viile — 7.171 hectare.

Cele mai mari suprafețe agricole sunt ocupate de culturile de cereale, aproape 150.000 de hectare, peste 100.000 de hectare sunt cultivate cu porumb și peste 51.000 cu floarea-soarelui.

Suprafața totală amenajată pentru irigații este de 180.000 hectare, din care suprafața arabilă amenajată pentru irigații este de 169.000 hectare.

„În perioada 2001 — 2004 s-au reabilitat sistemele de irigații pe aproape jumătate din suprafața amenajată pentru irigat. Atunci se irigau aproape 50.000 de hectare. Pentru că au fost sistate subvențiile pentru irigații din 2005 și apoi cele pentru energia folosită la irigații în anul 2009, suprafețele care se irigă s-au redus drastic. Apoi, începând cu 2010, au fost eliminate majoritatea ajutoarelor naționale care se acordau în agricultură”, explică Dan Bărăgan de ce în ultimii doi ani în județ au fost irigate suprafețe foarte mici de terenuri, sub 5.000 de hectare.

Șeful DAJ Olt susține că ajutoarele acordate fermierilor au fost de un real folos, atât pentru cei care lucrează suprafețe mici, cât și pentru cei cu suprafețe mari și foarte mari, deoarece unii au fost ajutați să reziste și alții să se extindă și să performeze.

„Aceste ajutoare au fost de un real sprijin pentru fermieri, numărul fermelor mici, de subzistență, cu o suprafață de 1-3 hectare a scăzut în proporție mică, de numai 3 — 3,5%. În județul Olt sunt aproximativ 40.000 de ferme mici, de subzistență, dintr-un total la nivel național de 630.000. Oltul are și cinci-șase ferme ce se situează printre primele 100 cele mai mari din țară”, afirmă Bărăgan.

Anul trecut, județul Olt avea cel mai mare număr de fermieri din țară, aproximativ 41.000, majoritatea fermelor având suprafețe mai mici de 50 de hectare. Oltul are circa 40.000 de ferme cu suprafețe mai mici de 50 de hectare, peste 240 de ferme au suprafețe între 50 — 100 hectare, 320 de ferme au suprafețe între 100 și 500 hectare, 63 de ferme se întind pe suprafețe între 500 și 1.000 hectare și 35 de ferme sunt mai mari de 1.000 de hectare, suprafața acestui ultim tip de ferme totalizând în județ aproximativ 70.000 hectare.

Bărăgan arată că sunt și ajutoare care nu și-au atins ținta în județul Olt, și anume cele pentru cultivarea tutunului și sfeclei de zahăr.

„În anii ’80 se cultivau peste 14.000 de hectare cu sfeclă de zahăr și peste 1.000 cu tutun și acum sfeclă de zahăr nu avem, iar suprafețele cu tutun sunt foarte mici”, a spus Bărăgan. Și orezul, cultivat în urmă cu 20 de ani pe suprafețe de mii de hectare, astăzi se mai cultivă doar în zona Drăgănești-Dăneasa pe aproximativ 1.000 de hectare.

Dan Bărăgan menționează că fermierii ar fi stimulați și mai mult dacă diferitele tipuri de ajutoare ar depinde și de producția obținută.

„Aceste ajutoare sunt decuplate de producție, fapt ce duce la un moment dat la dezinteres față de tehnologie și de obținerea unor producții mari, pentru că se mulțumesc cu producții mici și cu acea subvenție. Mai este și faptul că se plătește și fără ca terenul să fie lucrat…Fostul program național de subvenții era dependent de producția marfă. În condițiile în care noi vrem să intrăm pe piața europeană trebuie să avem și producții bune, cantitativ și calitativ”, spune Bărăgan.

Potrivit acestuia, fermele mari au avut în ultimii ani o progresie lentă, dar evidentă și au obținut producții care să asigure marfă pentru export.

„Fermele mari au progresat, asigurând produse și pentru export, iar fermele mici scot puțină producție marfă, vând puțin”, adaugă Bărăgan.

Acesta consideră că din fondurile europene pentru agricultură, pentru a ajuta producătorii, ar fi mai util să se reducă o parte din cheltuielile alocate perfecționării funcționarilor, informatizării și dotării sediilor și să fie crescute sumele pe care le primesc fermierii pentru a le folosi la cultivarea terenurilor.

„Se investește mult în dotări, în perfecționarea funcționarilor, aceste lucruri costă foarte mult, în detrimentul sumelor alocate pentru a lucra pământul”, mai spune Bărăgan.

În opinia șefului DAJ, cele mai consistente investiții în agricultură au fost cele pentru achiziția de utilaje performante.

„S-au făcut investiții în județ în agricultură foarte mari, cele pentru dotarea cu utilaje agricole performante. În schimb au rămas în urmă investițiile în semințe și îngrășăminte românești, în partea de imput și de aceea sunt cheltuieli mari la hectar, pentru că sunt imputurile ridicate, fiind mai scumpe îngrășămintele și semințele de import. Au apărut chiar pachete cu semințe și îngrășăminte, dar este o problemă prețul lor și fermierul riscă să aibă pierderi din această cauză. Și particularii (fermierii cu suprafețe de teren mai mici) au investit, și-au luat tractoare, alte utilaje agricole. I-a ajutat foarte mult PNDR, se vede în evoluția fermelor. Au fost două etape de dezvoltare, prima în anii 2001-2004 și a doua după 2007, aceste evoluții pozitive se văd în producție”, susține Bărăgan.

Care este opinia ta?

Pe acelasi subiect:

publicitate - Agromonitor ofera publicitate prin banner sau linkuri platite in aceasta pagina. Tarife promotionale! Mai multe detalii aici!

Newsletter

Trimitem un singur email pe zi, de luni până vineri.

FORUM

20.04.2017 - 12:38
Nicolae spune: Bună ziua! Aș dori să știu dacă exista abator de iepuri în românia,Și ce rase se primesc! raspunde

18.04.2017 - 8:24
Aura Stefanescu spune: Foarte interesant subiectul. Doresc sa primesc articolul complet. Mulțumesc frumos, Aura Stefanescu raspunde

17.04.2017 - 5:19
nicusor spune: exportul e singura varianta,sau eu as fi dispus sa ne unim cativa si sa facem un abator,de bani nu ar fi o problema,varianta e punctele de desfacere din abator mai departe raspunde

09.04.2017 - 8:29
nedelcu spune: ave-ti ceva concret pentru conbatere, raspunde

08.04.2017 - 12:55
Mariana spune: urgent vrea sa cumpar carne de iepure pt pasti ! raspunde

05.04.2017 - 4:45
Vlădusel Bogdan spune: Bogdan Bună ziua sunt crescător de iepuri şi aşi vrea să colaborez cu un abator autorizat din românia , vreau să dezvolt ferma de iepuri dacă am o bază , Aştept răspuns : la nr de tel 0761019624 raspunde

publicitate agromonitor