agromonitor: Metodologia de determinare a IMPOZITULUI pe NORME DE VENIT în agricultură a fost aprobată de Guvern

Metodologia de determinare a IMPOZITULUI pe NORME DE VENIT în agricultură a fost aprobată de Guvern

| Financiar, Impozite şi taxe | de

Etichete: , ,

Guvernul a aprobat, în ședința de miercuri, 24 aprilie, hotărârea care aprobă metodologia de stabilire a normelor de venit utilizate la impunerea veniturilor din activităţi agricole.

Normele de venit se stabilesc și se propun de către Direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București, prin consultarea entităților publice teritoriale din sectorul agricol și al structurilor asociative profesionale din agricultură, de la nivelul fiecărui județ.

În declarația făcută la începutul ședinței de Guvern, premierul Victor Ponta nu a făcut referire la această hotărâre ci doar la „fondurile europene, la agricultură, unde rata de absorbţie e de 70%”

La rândul său, ministrul agriculturii, Daniel Constantin, a reamintit că „am aprobat – şi mulţumesc şi colegilor din parlament pentru acest lucru – săptămâna trecută o lege prin care avem posibilitatea să deschidem prima măsură din alocarea 2014-2020. Ea va începe pe 20 mai. Avem primii 150 de milioane de euro din Perspectiva 2014-2020 puşi la bătaie pentru mai multe categorii de beneficiari”.

Iată metodologia de determinare a impozitului pe norme de venit în agricultură aprobată astăzi de Guvern.

Stabilirea normelor de venit pentru fermierii din sectorul vegetal

Veniturile din activităţi agricole supuse impunerii pe bază de norme de venit în conformitate cu prevederile art.73 din Codul fiscal, cuprind veniturile realizate individual sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică, din cultivarea terenurilor deţinute cu orice titlu, inclusiv cele luate în arendă.

Valoarea producţiei vegetale reprezintă rezultatul exprimat în lei/hectar, obţinut din înmulţirea producţiei exprimate în kg/hectar pentru fiecare cultură/plantaţie, ca medie pe cei trei ani precedenţi anului fiscal de realizare a venitului, cu preţul exprimat în lei/kg, ca medie pe cei trei ani precedenţi anului fiscal de realizare a venitului.

Normele de venit reprezintă rezultatul exprimat în lei/hectar, obţinut prin diferenţa dintre valoarea producţiei vegetale şi cheltuielile efectuate, pentru fiecare cultură/plantaţie.

MODEL de calcul a impozitului pe bază de normă de venit

Valoarea nominală a unei norme de venit se stabileşte potrivit următorului model de calcul:

P (kg/ha)= ( PM 1 +PM 2 +PM 3)/3
p (lei/kg)=(pm 1+pm 2+pm 3)/3
VPV (lei/ha)= P (kg/ha) x p (lei/kg)
NV (lei/ha) = VPV (lei/ha) – C (lei/ha)

unde:

P – producţia pe judeţ, ca medie pe ultimii trei ani, a producţiilor pentru fiecare cultură/plantaţie
PM 1,2,3 – producţia medie pe judeţ, pentru fiecare dintre anii 1, 2 şi 3 de calcul, pentru fiecare
cultură/plantaţie
p – preţul pe judeţ, ca medie pe ultimii trei ani, a preţurilor pentru fiecare produs agricol
pm 1,2,3 – preţul mediu pe judeţ, pentru fiecare dintre anii 1, 2 şi 3 de calcul, pentru fiecare
produs agricol
VPV – valoarea producţiei vegetale
C– totalul cheltuielilor efectuate pentru obţinerea producţiei
NV – norma de venit

Calamitățile naturale și impozitul pe norme de venit

Dacă în cursul anului fiscal de realizare a venitului, culturile agricole / plantaţiile contribuabililor sunt afectate de fenomene meteorologice nefavorabile ce pot fi asimilate dezastrelor naturale – fenomene meteorologice precum îngheţul, grindina, poleiul, ploaia, seceta, alte fenomene, a căror manifestare conduce la pierderi de producţie de peste 30% din producţia medie utilizată de către Direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti în conformitate cu prevederile alin.(2) al art.2, normele de venit utilizate de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice la impunerea veniturilor din activităţi agricole obţinute din exploatarea terenurilor agricole în cauză, se reduc corespunzător gradului de afectare.

Stabilirea normelor de venit pentru fermierii din sectorul zootehnic

Veniturile din activităţi de creştere a animalelor supuse impunerii pe bază de norme de venit în conformitate cu prevederile art.73 din Codul fiscal, cuprind veniturile realizate individual sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică, din creşterea vacilor, bivoliţelor, oilor, caprelor, porcilor la îngrăşat, păsărilor de curte şi familiilor de albine, deţinute cu orice titlu.

Normele de venit se stabilesc la nivelul fiecărui judeţ, în funcţie de valoarea producţiei animale şi de cheltuielile efectuate pe parcursul unui an calendaristic, pentru obţinerea producţiei.

Cheltuielile efectuate pe parcursul unui an calendaristic şi valoarea producţiei animale anuale se determină diferenţiat, în funcţie de specia de animale.

Pentru vaci şi bivoliţe, cheltuielile şi modul de calcul al acestora sunt următoarele:

a) costul furajelor în perioada de stabulaţie:

1. se stabileşte necesarul de consum care va acoperi necesarul de întreţinere şi necesarul de producţie pe zi în perioada de stabulaţie al efectivului de vaci şi/sau bivoliţe, exprimat în unităţi nutritive (UN), conform cerinţelor nutriţionale aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

2. numărul de UN calculate se înmulţeşte cu numărul de zile de stabulaţie (cuprins între 180 210 zile, în funcţie de zonă), iar rezultatul se înmulţeşte cu 1,5. Înmulţirea cu 1,5 se face pentru a adăuga la consumul de furaje al vacilor/bivoliţelor, consumul de furaje al tineretului aferent – estimate la 50% din cel al animalelor adulte.

3. Numărul de UN stabilit conform pct.2 se înmulţeşte cu preţul pe UN stabilit în funcţie de structura raţiei şi preţul furajelor din care este alcătuită raţia. Structura standard a raţiei furajere luată în calcul pentru vaci/bovoliţe cu producţii de până la 3500 l lapte este formată din 25-35% fibroase şi grosiere, 30-40% suculente şi 25- 35% concentrate, în echivalent UN. Cantităţile de furaje pentru asigurarea necesarului de UN se stabilesc în conformitate cu compoziţia nutritivă a furajelor aprobată prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

4. preţul pe kg al furajelor din care este alcătuită raţia se stabileşte conform preţului mediu anual pe piaţa locală.

b) cheltuielile în perioada de păşunat (până la 25% din costul furajelor în perioada de stabulaţie). c) alte cheltuieli (energie, carburanţi, echipamente, etc.), până la 15% din costul furajelor

Pentru vaci şi bivoliţe, veniturile se stabilesc pe baza:

a) producţiei medii de lapte la nivel judeţean pe ultimii 3 ani, care se înmulţeşte cu preţul mediu de valorificare a producţiei estimat pentru anul în curs.

b) valorii la înţărcare a viţeilor; greutatea la înţărcare, estimată la 80 kg, se înmulţeşte cu preţul mediu pe kg estimat pentru anul în curs.

c) valorii animalelor reformate; se estimează un procent de reformă de 20% şi o greutate vie a animalelor reformate de 400 kg.

Valoarea animalelor reformate se stabileşte prin înmulţirea greutăţii vii cu preţul mediu pe kg estimat pentru anul în curs.

Prin diferenţa dintre venituri şi cheltuieli rezultă norma de venit care se aplică tuturor crescătorilor de vaci/bivoliţe din judeţ.

Pentru oi şi capre, cheltuielile şi modul de calcul al acestora sunt următoarele:

a) costul furajelor în perioada de stabulaţie:

1. se stabileşte necesarul de consum care va acoperi necesarul de întreţinere şi necesarul de producţie pe zi în perioada de stabulaţie al efectivului de oi şi/sau capre, exprimat în unităţi nutritive (UN), conform cerinţelor nutriţionale aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

2. numărul de UN calculate se înmulţeşte cu numărul de zile de stabulaţie (cuprins între 150- 180 zile, în funcţie de zonă), iar rezultatul se înmulţeşte cu 1,2. Înmulţirea cu 1,2 se face pentru a adăuga la consumul de furaje al oilor/caprelor, consumul de furaje al berbecilor/ţapilor şi tineretului aferent – estimate la 20% din cel al animalelor adulte.

3. Numărul de UN stabilit conform pct.2 se înmulţeşte cu preţul pe UN stabilit în funcţie de structura raţiei şi preţul furajelor din care este alcătuită raţia. Structura standard a raţiei furajere luată în calcul pentru oi/capre este formată din cca. 40-50% fibroase şi grosiere, 15-25 % suculente şi 25-35 % concentrate, în echivalent UN.

Cantităţile de furaje pentru asigurarea necesarului de UN se stabilesc în conformitate cu compoziţia nutritivă a furajelor aprobată prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

4. preţul pe kg al furajelor din care este alcătuită raţia se stabileşte conform preţului mediu anual pe piaţa locală.

b) cheltuielile în perioada de păşunat (până la 10% din costul furajelor în perioada de stabulaţie).

Pentru oi şi capre, veniturile se stabilesc pe baza:

a) producţiei medii de lapte şi lână la nivel judeţean pe ultimii 3 ani, care se înmulţeşte cu preţul mediu de valorificare a producţiei estimat pentru anul în curs.

b) valorii la înţărcare a mieilor şi iezilor; greutatea la înţărcare, estimată la 12 kg, se înmulţeşte cu preţul mediu pe kg estimat pentru anul în curs.

c) valorii animalelor reformate; se estimează un procent de reformă de 20% şi o greutate vie a animalelor reformate de 60 kg. Valoarea animalelor reformate se stabileşte prin înmulţirea greutăţii vii cu preţul mediu pe kg, estimat pentru anul în curs.

Prin diferenţa dintre venituri şi cheltuieli rezultă norma de venit care se aplică tuturor crescătorilor de oi/capre din judeţ.

Pentru păsările de curte, norma de venit se calculează pentru deţinătorii de păsări de curte cu efective mai mari de 100 capete. Considerăm o pondere de 60% din efectiv pentru producţia de ouă şi 40% din efectiv pentru producţia de carne.

Pentru păsările de curte cheltuielile şi modul de calcul al acestora sunt următoarele:

a) cheltuieli cu achiziţionarea materialului genetic, pui de o zi (hibrizi pentru carne), respectiv puicuţe ouătoare la vârsta de 16 săptămâni, pentru populare. Preţul materialului genetic achiziţionat este cel practicat de către societăţile producătoare (societăţi avicole) deţinătoare de material pentru reproducţie, respectiv părinţi rase grele şi părinţi pentru hibrizi ouă.

b) cheltuieli cu furajele combinate achiziţionate de la un FNC autorizat, conform reţetelor pentru puii de carne, respectiv reţetelor pentru găini ouă consum, astfel:

1. reţetă de (start) creştere 0 – 4 săptămâni cu 23% PBD (proteină brută digestibilă) şi care reprezintă 35% din cantitatea de furaj consumată în perioadă;

2. reţetă de continuare şi finisare, 4 – 7 săptămâni, cu 20% PBD (proteină brută digestibilă), care reprezintă 65 % din cantitatea de furaj consumată în perioadă;

3. reţetă furaj pentru găini outoare.

c) alte cheltuieli (energie, carburanţi echipamente, etc.) ce reprezintă maxim 10% din costul furajelor.

Pentru păsările de curte, veniturile se stabilesc pe baza:

a) valorii producţiei de carne realizate la vârsta de 49 de zile, greutatea medie de livrare fiind de 2 kg .
b) valorii producţiei de ouă realizată pe an, precum şi valoarea găinilor ouătoare reformate după un ciclu de producţie.

Prin diferenţa dintre venituri şi cheltuieli rezultă norma de venit care se aplică tuturor crescătorilor de păsări de curte din judeţ.

Pentru porci la îngrăşat, cheltuielile şi modul de calcul al acestora sunt următoarele:

a) cheltuieli cu achiziţionarea purceilor înţărcaţi (hibrizi de carne), la greutatea de 15 – 20 kg, la un preţ de achiziţie pe kg practicat de unităţile producătoare.

b) cheltuieli cu furajele combinate achiziţionate de la un FNC autorizat la preţul pe kg practicat de către acesta care variază în funcţie de reţetă.

Se vor folosi două reţete şi anume : reţetă de creştere 15 – 30 kg cu 18 % PBD (proteină brută digestibilă), cu un consum specific de 2,6 kg /kg spor; reţetă de finisare 30 -110 kg cu un consum specific mediu de 3,0 kg/kg spor, 14% PBD (proteină brută digestibilă).

Reţeta de creştere reprezintă 14% din total consum furaje, reţeta de finisare reprezintă 86% din consum.

c) alte cheltuieli (energie, carburanţi echipamente, etc.) ce reprezintă maxim 10% din costul furajelor.

Pentru porcii la îngrăşat, veniturile se stabilesc pe baza valorii producţiei de carne realizată, greutatea medie de livrare fiind de110 kg, în funcţie de preţul estimat pentru anul în curs.

Prin diferenţa dintre venituri şi cheltuieli rezultă norma de venit care se aplică tuturor crescătorilor de porci la îngrăşat din judeţ.

Pentru familiile de albine, norma de venit se stabileşte în funcţie de valoarea producţiei de miere şi de cheltuielile efectuate pe parcursul unui an calendaristic, pentru obţinerea producţiei de miere.

Valoarea producţiei de miere reprezintă rezultatul exprimat în lei/familia de albine, obţinută din înmulţirea producţiei medii exprimate în kg miere obţinută pentru fiecare familie de albine, pe cei trei ani precedenţi anului fiscal de realizare a venitului, cu preţul mediu exprimat în lei/kg, pe cei trei ani precedenţi anului fiscal de realizare a venitului.

Cheltuielile efectuate pe parcursul unui an calendaristic cuprind, după caz, următoarele:

a) cheltuieli pe familia de albine exprimate în lei/familia de albine, efectuate pentru achiziţionarea de medicamente, zahăr, suplimente nutritive şi biostimulatori, faguri, motorină pentru deplasarea în pastoral, cutii de stupi sau componente ale acestora;

b) alte cheltuieli (taxă drumuri, taxă treceri Bac, impozit mijloc de transport stupi, etc.) care reprezintă maximum 20 % din cheltuielile prevăzute la lit.a).

Prin diferenţa dintre valoarea producţiei de miere şi cheltuielile efectuate pentru obţinerea producţiei de miere rezultă norma de venit, exprimată în lei/familia de albine, care se aplică tuturor crescătorilor de albine din judeţ.

Calamități naturale, epizootii

În cazul în care, la nivel judeţean, preţurile medii ale produselor animale, respectiv nivelul mediu al producţiei animale, suferă modificări în cursul anului fiscal de realizare a venitului, faţă de cele utilizate la stabilirea normei de venit pentru anul fiscal în cauză, normele de venit se actualizează cu noile valori şi se aplică începând cu data de 1 a lunii următoare comunicării acestora către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice.

Dacă în cursul anului fiscal de realizare a venitului, animalele/familiile de albine ale contribuabililor sunt afectate de epizootii sau fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor natural, a căror manifestare conduce la moartea/sacrificarea de necesitate a animalelor sau la pierderi de producţie de peste 30% din producţia medie utilizată de către Direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, la stabilirea veniturilor, normele de venit utilizate de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice la impunerea veniturilor din activităţi agricole obţinute din creşterea şi exploatarea animalelor/familiilor de albine în cauză, se reduc corespunzător gradului de afectare.

  1. Andrei - 3-5-2014, 12:33

    publicarea normelor pentru fiecare judet pana in ce data se face ?

Care este opinia ta?

Pe acelasi subiect:

publicitate - Agromonitor ofera publicitate prin banner sau linkuri platite in aceasta pagina. Tarife promotionale! Mai multe detalii aici!

Newsletter

Trimitem un singur email pe zi, de luni până vineri.

FORUM

28.06.2017 - 10:19
marian spune: isi bat joc de crescatori raspunde

16.06.2017 - 1:25
Madalin spune: Cati litri are rezervorul? raspunde

23.05.2017 - 11:19
Madalin spune: Buna ziua, doresc sa investesc intr-o ferma de iepuri numai ca ma lovesc, ca si marea majoritatea de cea mai mare problema ci anume piata de desfacere. Acesta este singurul impediment care ma impiedica in acest moment sa investesc intr-o astfel de ferma. Daca imi poate da cineva un sfat in acest sens il primesc cu mare drag. O zi buna raspunde

20.04.2017 - 12:38
Nicolae spune: Bună ziua! Aș dori să știu dacă exista abator de iepuri în românia,Și ce rase se primesc! raspunde

18.04.2017 - 8:24
Aura Stefanescu spune: Foarte interesant subiectul. Doresc sa primesc articolul complet. Mulțumesc frumos, Aura Stefanescu raspunde

17.04.2017 - 5:19
nicusor spune: exportul e singura varianta,sau eu as fi dispus sa ne unim cativa si sa facem un abator,de bani nu ar fi o problema,varianta e punctele de desfacere din abator mai departe raspunde

publicitate agromonitor