Lucrări agricole de îmbunătăţire a pajiştilor

| Vegetal | de

Actualizat: 10 august 2019

Etichete: , , , ,

Pentru întrţinerea şi îmbunătăţirea pajiştilor se execută două mari categorii de lucrări: lucrări de suprafaţă şi lucrări radicale.

Lucrările de suprafaţă urmăresc crearea unor condiţii mai bune pentru creşterea plantelor în covorul vegetal al pajiştii. Din această categorie fac parte: îmbunătăţirea regimului de hrană, prin fertilizări, al regimului de umiditate si aerisire a solului, combaterea buruienilor şi a vegetaţiei lemnoase nedorite, distrugerea muşuroaielor, autoînsămânţarea şi supraînsămânţarea.

Lucrările radicale de reînsămânţare. Se aplică pajiştilor cu grad avansat de degradare, în care solul este acoperit cu vegetaţie sub 60%, iar în covor buruienile depăşesc 30%. În acest caz pajiştea se desţeleneşte şi se înlocuieşte cu una nouă, care se creează prin însămânţarea unui amestec format din specii de graminee şi leguminoase perene mai productive şi cu valoare nutritivă ridicată.

Pentru alegerea speciilor de graminee şi leguminoase perene necesare reînsămânţârii pajiştilor, cât şi pentru obţinerea de informaţii privind potenţialii producători de seminţe, recomandăm exploataţiilor zootehnice să se adreseze Institutului de Cercetare pentru Cereale şi Plante Tehnice – Fundulea, judeţul Călăraşi, care pe lângă tehnologia plantelor furajere anuale şi perene, efectuează şi cercetări în domeniul pajiştilor temporare (semănate).

În general, pajiştile permanente din ţara noastră se găsesc cantonate pe terenul cu fertilitate naturală scăzută, afectate de lipsa sau excesul de umiditate, altitudinea, lipsa de îngrăşăminte etc. Pe pajiştile nefertilizate se realizează producţii medii de numai 7,5-10 tone masă verde la hectar, respectiv 1,5-2,5 tone S.U. la hectar.

Prin fertilizarea chimică cu 100 kg N/ha, pe fond 50-60 kg/ha P2O5 şi 50-60 kg K2O, producţia medie creşte de la 30-40 t/ha masă verde. Îngrăşămintele cu azot se aplică în general primăvara timpuriu, înainte de pornirea vegetaţiei, iar pe parcelele prevăzute a se păşuna primăvara, administrarea acestora se recomandă să se facă toamna, după încheierea păşunatului sau dupa cosit.

Pe terenurile acide, se recomandă aplicarea nitrocalcarului primăvara timpuriu, înainte de pornirea vegetaţiei.

Îngrăşamintele organice exercită un efect ameliorativ asupra însuşirilor fizico-chimice şi biologice ale solului, utilizarea lor determinînd importante sporuri de producţie. Dozele de îngrăşăminte organice variază de la 20-40 t/ha, cu durata efectului de 3-5 ani la gunoiul de grajd şi de 15-20 t/ha, cu durata efectului de 1-2 ani la mustul de gunoi. Gunoiul de grajd trebuie să fie bine fermentat pentru a se putea împrăştia într-un strat subţire şi uniform.

Efectul îngrăşămintelor organice asupra sporirii producţiei se eşalonează pe o perioadă de 3-5 ani, iar eficienţa utilizării acesteia este mai mare la pajiştile cultivate, comparativ cu pajiştile naturale, deoarece introducerea sub brazdă împiedică pierderile de elemente nutritive, care se înregistrează la aplicarea acestora pe pajiştile permanente.

Îngrăşămintele organice semilichide provin de la adăposturile de bovine prevăzute cu sistem de evacuare hidraulică a dejecţiilor sau cu fose septice amplaste la capetele grajdului.

Transportul şi împrăştierea îngrăşămintelor lichide se realizează prin următoarele metode:

  • cu ajutorul remorcilor – cisternă tractate de tractor;
  • pomparea în sistemul de irigare şi distribuirea cu ajutorul aspersoarelor speciale, prevăzute cu duze de cauciuc, după ce s-a făcut diluţia cu 5-8 părţi apă;
  • evacuarea şi distribuirea prin sistemul de irigaţie pe brazde.

Cantitaţile de îngrăşăminte lichide administrate la hectar sunt variabile, 300-600 m3/ha, după fiecare ciclu de păşunat sau cosit. Acestea se completează cu îngrăşăminte pe bază de fosfor, 30 kg la hectar, pentru menţinerea echilibrului între leguminoase şi graminee.

Altă metodă de fertilizare a pajiştilor se face prin tîrlire, care se aplică mai eficient în zona colinară, pe păşuni. Suprafaţa prevazută pentru tîrlire se îngrădeşte cu gard mobil format din porţi numite lese sau ţarcuri.O poartă de tîrlire are lungimea de 3-4 m şi lăţimea de 1,2-1,5 m. Numărul de nopţi pentru tîrlire este de 1-2 pe păşuni bune, 3-4 pe păşuni mediocre şi 5-6 nopţi pe păşuni degradate. Efectul tîrlirii se resimte mai pregnant în al doilea an, când apar gramineele şi leguminoasele valoroase ca Poa pratensis, Festuca pratensis, Phleum pratense, Trifolium repens si Lotus corniculatus.

Concomitent cu tîrlirea se poate efectua şi supra însămînţarea cu amestecuri de ierburi adecvate zonei.

Pajiştile cu exces de umiditate au o compoziţie floristică necorespunzătoare şi constituie un mediu favorabil pentru înmulţirea parazitozelor, care afectează starea de sănatate a animalelor.Sporirea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii furajului de pe pajiştile cu exces de umiditate se realizează prin aplicarea unui complex de lucrări agro-ameliorative, în care eliminarea excesului de umiditate constituie conditia de bază.

Eliminarea excesului de umiditate se face prin lucrări cu canale deschise şi drenuri subterane.

Pajiştile de pe terenuri ridicate duc lipsa de apă în lunile de vară, datorită lipsei precipitaţiilor. Pentru stimularea regenerării vegetatiei după cosit sau păşunat este necesar ca, acolo unde sunt posibilităţi, să se irige, aplicînd norme de udare de 400-500 m3/ha.

O altă lucrare importantă ce trebuie aplicată pe pajişti este combaterea buruienilor. Aceasta se pote face printr-o fertilizare raţională, eliminarea excesului de umiditate, păşunatul dirijat (prin parcelarea păşunii), recoltarea fîneţelor în momentul optim cînd gramineele sunt la începutul înspicatului, iar leguminoasele sunt în faza de îmbobocire. O altă metodă şi ultima este desfinţarea pajiştilor atunci cînd buruienile depaşesc 30% din covorul verde existent.

Metodele chimice de combatere a buruienilor sunt mai puţin recomandate întrucît pot determina accidente, poluarea solului şi a produselor animaliere.

Pe pajiştile în pantă supuse eroziunii şi alunecării de teren, din cauza izvoarelor de coastă, sunt necesare lucrări de drenare. Forma cea mai bună de amenajare a pajiştilor în pantă este terasarea, care crează conditii pentru prevenirea eroziunilor şi alunecărilor de teren, precum şi pentru sporirea producţiei de furaje.

Autor: ing. Vasile Ciorcaş

Care este opinia ta?

Pe acelasi subiect:

publicitate - Agromonitor ofera publicitate prin banner sau linkuri platite in aceasta pagina. Tarife promotionale! Mai multe detalii aici!

FORUM

07.05.2019 - 10:05
Bejan gheorghe spune: As dori sa imi spuneti informatii despre abatorul dumneavoastra raspunde

28.04.2019 - 5:20
Nelu spune: Intr. O livada de 7 ha de par am pus 3000 cutii ieftine din plastic, de culoare albastra, 1l capacitate, pe care le. Am umplut cu apa in care am pus lenor pentru rufe, cu mirosuri de diferite flori, Cutiile din plastic folosite la ciuperci, se gasesc in comert, la pretul de 200 lei, 900 cutii. In primul an am pescuit aprox. 40.000 gandaci parosi. In al doilea an s. Au redus la 2 sau 3000 pentru ca nu a mai avut cine depune oua in sol si nu s. Au mai inmultit. Sper ca anul urmator sa fie inttr. Un numar care nu conteaza. Solutia este deci reducerea an de an a populatiei de gandaci pana la disparitia lor, alta solutie nu exista. Daca sint prea multi, intr. Un an culesul manual poate da roade. Succes, merita incercat, eu i. Am invins, la 30 ha livada, sunt atat de putini ca nu conteaza. M. A costat 600 lei caserolele 60 lei lenor si salariul a 3 oameni timp de 2 zile raspunde

19.02.2019 - 8:01
Anonim spune: Carcasa de iepure,pentru cei interesati 0760510528 raspunde

03.01.2019 - 3:00
DIANA spune: BUNA Am si eu cativa urechiati dc as avrea unde sa ii vand as axtinde numarul lor ,imi poate oferi cineva detaliile necesare ? raspunde

21.11.2018 - 11:39
Popescu Emilian spune: Parerea mea este ca, fiind o cultura mai putin cunoscuta suprafetele vor fi restranse si pe piata nu se vor cauta. Apropo de suprafete, in zona Oltenieii si in mod special in zona Dabuleni ,unde conditile pedo-climatice sunt favorabile cultivarii, la ce suprafete s-a ajuns? Multumim! raspunde

28.05.2018 - 12:51
Nagy Gabriel spune: Bună. Ma numesc Gabriel și am încercat cu spirt și nu are efect, dacă aveți și alta metoda va rog să-mi spuneți. Mulțumesc mult. raspunde