Ghidul consumatorului: cum alegem ouăle, carnea și cozonacii pentru masa de Paști

Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România îi sfătuiește pe consumatori să citească foarte bine etichetele fiecărui produs.

„La fiecare aliment, prospețimea este cea care ar trebui să ne preocupe în primul rând, deoarece numai alimentele proaspete ne pot asigura întreaga cantitate de nutrienți existența în acestea, în plus, ne putem proteja și de eventuale toxinfecții alimentare generate de alimentele țn curs de alterare”, spun reprezentanții APC.

Aceștia au întocmit un ghid în sprijinul consumatorilor.

Cum alegem ouăle

În comerț, ouăle se vând în ambalaje de 6, 10, 15 si 30 de bucăți. În conformitate cu H.G. nr. 415/2004 privind regimul de comercializare a ouălor, însoțită de Normele metodologice de aplicare, pe fiecare ou trebuie să fie aplicat, prin stantare, următoarele informații, în ordinea de mai jos:

—sistemul de creștere al găinilor, este reprezentat de o cifră de la 0 la 3, astfel:
cifra 0 corespunde ouălor provenite de la găini crescute în sistem ecologic;
cifra 1 corespunde ouălor provenite de la găini crescute în aer liber;
cifra 2 corespunde ouălor provenite de la găini crescute în hale, unde se pot deplasa;
cifra 3 corespunde ouălor provenite de la găini crescute în baterii îmbunătățite.

-un cod de două litere care reprezinta tara de origine (Romania — RO, Polonia — PL etc.);
-un cod de două litere care reprezintă județul (Buzău — Bz, Bacău — Bc, etc.);
-un cod de trei cifre, de la 001 la 999 care reprezintă numărul de ordine în cadrul județului.

Totodată, se aplică, tot prin stanțare, pe fiecare ou data durabilității minimale (DDM), care este data până la care ouăle pot fi consumate. Data durabilitații minimale trebuie fixată la mai puțin de 28 de zile după data ouătului. Cele două categorii de informații se aplică pe fiecare ou supus comercializării.

Pe ambalajul de comercializare (cofrag) trebuie să fie menționate, cu caractere vizibile și lizibile, informații referitoare la:

—Mărimea/greutatea oului, există următoarea clasificare dupa greutate: oua XL (73g si peste), ouă L ( de la 63g pana la 73), oua M (de la 53 g până la 63) și ouă S (sub 53 g);
—Numărul de ouă aflate în ambalajul de comercializare(cofrag);
—Clasa de calitate (ouă categoria A sau ouă proaspete, ouă categoria B sau ouă calitatea a doua);
—Numele sau denumirea și adresa unității care a ambalat sau a celei pentru care se ambalează ouăle;
—Țara de origine;
—Termenul de valabilitate, urmat de recomandarile de depozitare;
—Metoda de producție/sistemul de creștere al gainilor (0,1,2 sau 3).

Optional, pe cofrag mai pot fi mentionate: prețul de vânzare, indicații despre modul de furajare a găinilor ouătoare, informații nutriționale la 100g produs sau pentru un ou cu greutate medie (53 grame), informații care să promoveze vânzarea ouălor cu condiția ca acestea și modul în care sunt alcătuite să nu inducă în eroare consumatorul.

Cum alegem carnea de miel

Carnea de miel este o carne roșie, bogată în acizi grași Omega 3, zinc (100 g carne de miel contine 40% din doza zilnică recomandată de zinc), complexul de vitamine B, hipocalorică, din 100 g carne de miel preparată numai la grătar sau la cuptor asimilam 160 kcal.

Cum se recunoaște carnea de miel proaspata?

Aprecierea prospețimii cărnii de miel se realizează organoleptic, folosindu-se organele de simț: văzul, mirosul și pipăitul. Astfel, aprecierea organoleptica are în vedere următoarele:

—aspectul: la carnea proaspătă suprafața este acoperită cu o peliculă uscată, iar în secțiune, carnea este lucioasa și slab umedă;
—culoarea: la suprafata este roza, iar în secțiune culoarea este roșie, caracteristică speciei și regiunii anatomice;
—consistenta: ferma și elastică, urma lasată de apăsarea cu degetul dispare repede;
—mirosul: plăcut, caracteristic speciei;
—grasimea: albă și compactă;
—maduva oaselor: elastică, lucioasă, iar în secțiune umple complet canalul medular;
—tendoane si articulatii: lucioase, elastice, tari, lichid sinovial limpede;
—bulionul (fiertura de carne dupa sedimentare): limpede și aromat, cu un strat de grăsime la suprafață.

APC România recomandă consumatorilor să achiziționeze miei verificați de către medicul veterinar, cu o greutate a carcasei de peste 12 kg. Mieii sub aceasta greutate au un conținut ridicat de apă, ceea ce face ca prin operația de pregătire (fierbere, prăjire, frigere) sa se diminueze cantitativ foarte mult (cantitatea de preparat aptă de consum). Prețul unui kg de carne de miel variaza de la 15 lei, în orașele mici, la 28 de lei în marile orașe (București, Constanța, Timișoara etc).

O ultimă găselniță a comercianților, afișarea prețului la carne de miel pentru 100 g de produs. Astfel, în unul din marile magazine ale Bucureștiului, prețul la carnea de miel era de 2,79 lei/100 g.

Cum alegem cozonacul

Cozonacul este un produs cu densitate energetica mare, dezechilibrat din punct de vedere nutrițional, cu cantitate mare de glucide (peste 50 g glucide la 100 g de produs).

Rețeta de cozonac folosită de către bunici/mame și prietene este pe baza de făina, ouă, zahăr, unt, ulei, lapte,drojdie, esența de rom, sare, nucă și/sau stafide/rahat.

„Din păcate, marii producători de produse de panificație și produse de cofetărie, au umblat la rețeta clasică a cozonacului, folosind materii prime de calitate scăzută. Ne referim la făina care nu este panificabila decât prin folosirea amelioratorilor. De asemenea, s-a scos din rețeta untul și laptele, pentru a scădea costul de producție, și s-au introdus mulți aditivi alimentari. Pe piața româneanscă există sortimente de cozonac cu 14 aditivi, adică chimicale cu lingura”, se mai arată în ghidul întocmit de APC România.

Despre APC

Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România este o organizaţie neguvernamentală, apolitică şi nonprofit, înfiinţată încă din anul 1990, care are ca principal obiectiv apărarea, promovarea şi reprezentarea prin toate mijloacele legale ale drepturilor şi intereselor consumatorilor în raporturile cu agenţii economici şi instituţiile statului.

O preocupare permanentă a asociației în ultimii ani a constituit-o utilizarea testelor comparative pe produse și servicii ca mijloc de informare, educare și îmbunătățire a situației economice și sociale a consumatorilor.

La nivel naţional Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România a fost recunoscută prin HG nr. 1106/2005 ca fiind de utilitate publică.