Fitopatologie: Stolburul solanaceelor, virus pagubitor in culturile de tomate, ardei, cartofi si vinete

Stolburul sau ofilirea solanaceelor este una dintre cele mai pagubitoare boli ale tomatelor, vinetelor, ardeilor si cartofilor. Boala se manifestă cu intensitate mare în culturile de tomate, unde au fost observate toate simptomele caracteristice stolburului. Datorita perioadei mai îndelungate de incubatie, stolburul apare în culturile de tomate în prima decada a lunii august când plantele de vinete, ardei sau cartof atacate sunt deja total sau partial uscate.

Primele simptome se manifesta prin decolorarea marginilor frunzelor tinere, în timp ce nervurile capata o nuanta violacee, mai evidenta pe fata inferioara a limbului. În continuare, plantele bolnave se disting în câmp prin frunzisul saracacios si pozitia mai erecta a lastarilor, frunzelor si inflorescentelor.

Simptome caracteristice se observa la flori, care prezinrta pedunculi îngrosati, alungiti si cu pozitie aproape verticala. Sepalele cresc mult în lungime si uneori se unesc formând un caliciu tubular. Ovarul este umflat, iar axul care separa locul de insertie a sepalelor si petalelor este alungit. Florile formate dupa infectie ramân sterile iar fructele legate la aparitia bolii ramân mai mici si când se coc au o culoare portocalie. Ele au gust neplacut, fiind improprii pentru consum în stare proaspata sau conservata.

Pagubele produse de stolbur la tomate sunt deosebit de mari, mai ales la soiurile târzii.

La vinete boala apare în luna iulie si se manifesta printr-o îngalbenire treptata a frunzelor si încetinirea ritmului de crestere al plantelor. Marginile limbului se înconvoaie în sus, frunza luând forma de lingurita. Dupa doua-trei saptamâni de la aparitia bolii frunzele se ofilesc începând cu cele de la baza, se necrozeaza si cad, lasând plantele desfrunzite.

Florile sufera deformari, observându-se în special hipertrofierea sepalelor. Multe flori ramân sterile, iar fructele care se formeaza sunt mici, au o culoare galbuie, îsi pierd turgescenta si se vestejesc.

La ardei simptomele sunt asemanatoare cu cele de la vinete, cu deosebirea ca procesul de ofilire se petrece într-un timp mai îndelungat.

La cartofi stolburul apare în prima jumatate a lunii iulie si se manifesta la început prin îngalbenirea marginilor foliolelor frunzelor de la vârful plantei. Foliolele se îndoaie de-a lungul nervurii principale, luând forma de lingurita. În functie de pigmentatia soiului, frunzele capata o culoare roscata sau violacee datorita acumularii de antociani.

Plantele infectate îsi încetinesc ritmul normal de crestere, au frunzele mai mici si internodiile tulpinii mai scurte decât la plantele sanatoase. Dupa 7-14 zile de la aparitia primelor simptome începe ofilirea frunzelor, ca urmare a îmbolnavirii radacinilor. Ofilirea începe cu frunzele de la baza apoi cuprinde întreaga planta care se usuca.

Principalul mijloc de combatere consta în executarea plantatului plantelor gazda astfel încât sa se evite suprapunerea epocii de productie maxima a culturilor sensibile cu intensitatea maxima a migrarii cicadelor de pe buruienile infectate pe plantele cultivate.

Plantatul cartofilor în zonele expuse atacului se va face cât mai timpuriu si cu soiuri precoce astfel ca recoltatul tuberculilor sa se poata executa în prima jumatate a lunii iulie.

În cazul tomatelor se recomanda de asemenea plantarea timpurie si cultivarea de soiuri precoce care sa realizeze productia înaintea de aparitia stolburilor.

În culturile de vinete si ardei distanta mai mica de plantare asigura o mai buna umbrire a plantelor si creeaza conditii neprielnice pentru insectele vectoare.

În scopul distrugerii focarelor de infectie se vor lua masuri severe de distrugere a buruienilor purtatoare de virus si a insectelor vectoare. Pentru aceasta se vor efectua tratamente în culturile plantelor gazda cu insecticide de mare eficacitate. Primul tratament se va efectua la începutul migrarii cicadelor pe solonaceelor cultivate apoi se repeta de 2-3 ori la intervale de 5 zile.