agromonitor: Fertilizarea cu gunoi de grajd

Fertilizarea cu gunoi de grajd

| Vegetal | de

Etichete: , ,

Îngrăşământul organic natural (gunoi de grajd) este considerat un îngrăşământ complet, deoarece în compoziţia lui se găsesc toate substanţele care au participat la formarea masei vegetale.

fertilizare-gunoi-de-grajd

Îngrăşămintele organice naturale se pot obţine şi se găsesc în gospodăria agricolă crescătoare de animale. În categoria acestora se includ: gunoiul de grajd, gunoiul artificial, gunoiul de păsări, urina animală şi mustul de gunoi, precum şi compostul.

Gunoiul de grajd provine de la diferite specii de animale, din amestecul materialelor utilizate ca aşternut (paie, rumeguş, furaje), al nutreţurilor care au trecut prin tubul digestiv al animalelor şi au fost eliminate sub formă de dejecţii şi de urină. Compoziţia chimică a dejecţiilor diferă în funcţie de furajele utilizate şi de specia de animale, conţinând: azot (0,30-0,60%), fosfor (0,17-0,40%), potasiu (0,10-0,35%) precum si calciu, magneziu, sulf, fier, zinc etc.

Datorită acestui fapt, gunoiul de grajd este socotit îngrãşământ complet si complex.

Importanţa gunoiului de grajd, ca şi a altor îngrăşăminte organice, nu constă numai în cantitatea de substanţe nutritive care se introduc în sol odată cu acesta, ci şi în îmbunătăţirea condiţiilor de creştere şi dezvoltare a plantelor. Utilizarea gunoiului de grajd măreşte puterea solului de a reţine mai eficient substanţele hrănitoare, împiedicând astfel spălarea lor în adâncime şi punându-le la dispoziţia plantelor atunci când acestea au nevoia de consum.

Introducerea în sol a gunoiului de grajd contribuie la îmbunătăţirea structurii acestuia, la îmbunăţirea lui în humus şi în microorganisme folositoare. Substanţele alcaline din compoziţia gunoiului de grajd contribuie la reducerea acidităţii solului cu 0,5-0,8 unităţi pH când se utilizează o cantitate de 20-30 tone/ha. Efectul de îmbunătăţire a fertilităţii naturale a solului se resimte în cazul utilizării gunoiului de grajd până în al 4-lea an de la aplicare, creându-se în acelaşi timp şi cele mai bune condiţii de sporire a eficienţei îngrăşămintelor minerale.

Compoziţia gunoiului de grajd proaspăt este diferită în funcţie de specia de animale de la care provine, de hrana şi de felul constituirii aşternutului. Mult mai bogat în elemente nutritive este gunoiul rezultat de la cai şi oi, comparativ cu cel obţinut de la vite cornute şi porci. Când animalele sunt hrănite cu nutreţuri concentrate şi fânuri, atunci şi dejecţiile au un conţinut mai bogat în azot, fosfor şi potasiu. Când în hrana animală se folosesc mai multe furaje fibroase dejecţiile au o cantitate mai scazută de substanţe hrănitoare pentru plante.

Calitatea aşternutului influenţează compoziţia chimică a gunoiului de grajd.

Paiele de cereale de toamnă şi primăvară se utilizează cel mai frecvent în constituirea aşternutului la animale. Mai rar, se folosesc ca aşternut frunze, rumeguş, talaş. Cu cât aşternutul este mai uscat, cu atât este mai bun şi reţine mai bine urina animalelor, fiind necesară astfel o cantitate mai mică de paie. Este bine ca paiele folosite să fie tocate deoarece în acest fel se măreşte puterea de reţinere a urinei animalelor, rezultând un gunoi de grajd de o calitate mai bună. Gunoiul rezultat se aşează mai bine în platforma de fermentare, iar împrăştierea pe teren se realizează mai uniform.

Transportarea la câmp a gunoiului de grajd se poate face în tot timpul anului, însă, pentru a reduce pierderile de azot, cel mai bine este să se lucreze pe vreme răcoroasă şi cu nor, condiţii ce se întrunesc toamna şi iarna. Grămezile de gunoi se împrăştie cât mai uniform şi este bine să se încorporeze în aceeaşi zi sub brazdă cu plugul. Când se intârzie împrăştierea şi încorporarea gunoiului de grajd mai mult de 4-5 zile, au loc pierderi mari de azot din masa acestuia.

Dacă gunoiul de grajd se lasă în câmp în grămezi, el este uscat de vânt, o parte din azot se pierde în aer, iar ploile spală unele substanţe în adâncime.

În ceea ce priveşte epoca de fertilizare, este recomandabil ca încorporarea în sol a gunoiului de grajd să se facă odată cu arătura adâncă de toamnă. Datorită umezelii din sol, sunt favorizate o serie de transformări chimice ale gunoiului, care fac ca substanţele hrănitoare să fie utilizate de plante cu mai multă eficienţă.

Pentru semănăturile de toamnă, încorporarea gunoiului de grajd se va face odată cu arătura de vară. Dozele cele mai des utilizate sunt de 20-40 t/ha. Este indicat să se aplice la culturile de mare productivitate, cu perioadă lungă de vegetaţie, mari consumatoare de azot şi potasiu.

Adâncimea de încorporare a gunoiului de grajd este condiţionată de dezvoltarea sistemului radicular al plantelor. La plantele ierboase, cu sistem radicular superficial, adâncimea de încorporare cea mai potrivită este de 15-20 cm, la cele cu sistem radicular mai profund este de 20-30 cm, iar la pomi şi viţă de vie este de 30-40 cm. Încorporarea se realizează mai complet cu plugul prevăzut cu antetrupiţă.

Gunoiul de grajd este de mai multe feluri, în funcţie de vechime şi gradul de fermentare:

  • gunoi de grajd proaspăt, în care paiele sunt tari, rezistente şi îşi păstrează culoarea;
  • gunoi de grajd semifermentat, în care paiele se mai cunosc, însă nu mai sunt rezistente şi se rup uşor, culoarea lor fiind cafeniu închis;
  • gunoi de grajd fermentat, în care paiele nu se mai cunosc, se prezintă ca o masă brună negricioasă cu aspect unsuros;
  • gunoi de grajd foarte bine fermentat (mraniţa) este ca o masă pământoasă, afânată, de culoare negricioasă.

Pentru îmbunătăţirea calităţii gunoiului de grajd se recomandă ca, la fermentarea acestuia în platformă, să se adauge îngrăşăminte fosfatice în cantităţi de 0,5-4% din greutatea masei organice. Fermentarea împreună cu îngrăşămintele fosfatice, pe lângă reducerea pierderilor de azot, reduce şi pierderile care au loc cu ocazia transportului, împrăştierii şi încorporării acestuia.

Gunoiul de grajd este un îngrăşământ organic complex şi complet, toate de grajd este cel mai bine utilizat de plantele cu perioadă lungă de vegetaţie: cartoful, porumbul, sfeclă, floarea-soarelui, precum şi de acele plante care realizează plantele reacţionând favorabil la aplicarea lui.In primul an de la aplicare, gunoiul o mare masă vegetativă: iarba de Sudan, sorgul etc. În ceea ce priveşte grâul de toamnă, acesta utilizează mai bine gunoiul de grajd în al doilea an de la aplicare.

Utilizarea exclusivă a îngrăşămintelor chimice nu reduce importanţa întrebuinţării gunoiului de grajd. Sporurile cele mai mari de recoltă se obţin din acţiunea combinată îngrăşămintelor chimice cu îngrăşămintele organice naturale.

Autor: ing. Daniela Criste

Care este opinia ta?

Pe acelasi subiect:

publicitate - Agromonitor ofera publicitate prin banner sau linkuri platite in aceasta pagina. Tarife promotionale! Mai multe detalii aici!

Newsletter

Trimitem un singur email pe zi, de luni până vineri.

FORUM

28.06.2017 - 10:19
marian spune: isi bat joc de crescatori raspunde

16.06.2017 - 1:25
Madalin spune: Cati litri are rezervorul? raspunde

23.05.2017 - 11:19
Madalin spune: Buna ziua, doresc sa investesc intr-o ferma de iepuri numai ca ma lovesc, ca si marea majoritatea de cea mai mare problema ci anume piata de desfacere. Acesta este singurul impediment care ma impiedica in acest moment sa investesc intr-o astfel de ferma. Daca imi poate da cineva un sfat in acest sens il primesc cu mare drag. O zi buna raspunde

20.04.2017 - 12:38
Nicolae spune: Bună ziua! Aș dori să știu dacă exista abator de iepuri în românia,Și ce rase se primesc! raspunde

18.04.2017 - 8:24
Aura Stefanescu spune: Foarte interesant subiectul. Doresc sa primesc articolul complet. Mulțumesc frumos, Aura Stefanescu raspunde

17.04.2017 - 5:19
nicusor spune: exportul e singura varianta,sau eu as fi dispus sa ne unim cativa si sa facem un abator,de bani nu ar fi o problema,varianta e punctele de desfacere din abator mai departe raspunde

publicitate agromonitor