agromonitor: Caracteristicile porcilor Bazna din efectivele SCDA Turda

Caracteristicile porcilor Bazna din efectivele SCDA Turda

| Porcine, Zootehnie | de

Etichete: , , , ,

Cercetătorii de la SCDA Turda au elaborat, în 2013, un raport științific privind consolidarea şi menţinerea caracterelor fenotipice şi genotipice a efectivului matcă de porcine din rasa Bazna.

porc-rasa-bazna

Foto: Prof. dr. Emi Sas / asist. Ioan Hutu

Unitatea de cercetare din Turda crește porci Bazna de peste 40 de ani. Concluzia acestora este că porcul Bazna a căpătat însuşiri proprii pe care şi le menţine prin el însuşi, pe un areal destul de larg. În cursul celor opt decenii de când această rasă s-a format s-a aclimatizat perfect la condiţiile regiunii.

Pentru evitarea consangvinizării animalele sunt crescute pe bază de cinci linii zootehnice, cu caractere diferite morfo-productive. Fenotipic tot efectivul are o uniformitate ridicată faţă de standardul rasei, ceea ce denotă o bază genetică consolidată.

Caracteristici principale ale porcilor din rasa Bazna

Porcul Bazna este cunoscut ca un produs rezultat din încrucişarea rasei Mangaliţa cu rasa Berk, efectuată în jurul anului 1872 în localitatea Bazna. Modul cum s-au împerecheat ulterior metişii pentru a se înmulţi nu este cunoscut. De bună seamă însă că unicul vier Berk care a servit la producerea lor a fost folosit în continuare la împerecherea şi cu descendenţi lui direcţi, iar pe de altă parte, metişii s-au împerecheat între ei făcându- se astfel consangvinitate strânsă.

Fără ca acest lucru să fi fost dirijat, consangvinitatea practicată a contribuit încă de la început la o oarecare consolidare a însuşirilor acestor metişi. În procesul său de formare, porcul Bazna a suferit infuzii şi de la alte rase şi anume de la Mangaliţa, mai ales în zona Făgăraşului şi de la York în zona Sibiului.

Acest lucru s-a practicat datorită unei insuficienţe permanente de vieri Bazna. Infuziile respective explică în bună măsură, pe lângă modul de exploatare şi condiţiile de creştere marea variabilitate ce există în sânul populaţiei actuale de porci Bazna.

Nucleul de porcii Bazna conservaţi la SCDA Turda au ca însuşiri morfologice talia mijlocie, conformaţie de tip mezomorfă, având culoarea neagră cu brâu alb. Capul este ceva mai comparativ cu alte rase, cu urechi fie mici ca şi la rasa Berk, fie mari şi aplecate sau mijlocii. Profilul capului este uşor concav intermediar celor două rase care-i stau la bază. Gâtul este destul de scurt şi bine legat de ceafă şi trunchi.

Trunchiul este mijlociu ca şi lungime, aproape cilindric, cu linia spinării uşor convexă şi suficient de largă. Linia abdominală este de asemenea destul de largă şi aproape dreaptă, având în medie 12 sfârcuri simetric aşezate. Crupa este potrivită ca şi dezvoltare, uşor teşită şi cu şunci mijlocii. Membrele sunt mijlocii ca lungime destul de subţiri dar rezistente, asigurând o mobilitate bună a animalelor.

În general, porcul Bazna apare ca un animal cu exterior armonios. Îmbrăcăminte pieloasă este suficient de bogată, fiind formată din păr neted, cu lungime de cca. 4 cm.

Caracteristic acestui porc este culoarea neagră cu un brâu alb care înfăşoară trunchiul în dreptul spetelor şi care se continuă şi pe membrele anterioare. Lărgimea brâului variază foarte mult putând fi de 2-3 cm sau cuprinzând o bună parte din trunchi 30-40 cm. Un obiectiv esenţial pe care-l avem în vedere în lucrările de selecţie este de a stabiliza lăţimea brâului între 10-15 cm. Aproximativ 90% din efectivul de porci conservaţi la noi în unitate au această trăsătură fixată.

Scroafele din rasa Bazna au o prolificitate de 9 purcei la fătare

Prolificitatea medie este de 9,2 purcei la fătare care se menţine constantă de mai mulţi ani la rând.

Scroafele sunt în general mame bune, fată purcei destul de uniformi ca dezvoltare, cu greutatea individuală cuprinsă între 1,1 şi 1,4 kg., pe care-i creşte cu multă grijă.

Capacitatea de alăptare a scroafelor este bună (50 – 65 kg.). Precocitatea porcilor Bazna este destul de bună. Se pretează pentru îngrăşarea timpurie până la greutatea de 95 – 110 kg. pe care o poate atinge la vârsta de 7 luni. Raportul între cantitatea de carne şi grăsime ce se obţine de la acest porc după sacrificare, el se situează între rasa Mangaliţa, ca tip de grăsime, şi Marele alb, ca tip de carne. Se pretează pentru o îngrăşare mixtă până la 130 – 140 kg.

Grăsunii supuşi acestui fel de îngrăşare se pretează mai bine decât alte rase la o întreţinere economică pe păşune până la 40 – 50 kg., după care începe îngrăşarea cu concentrate, porumbul poate reprezenta până la 80% din raţie.

  1. Fecso Attila - 28-5-2016, 15:30

    Scrisoare deschisa catre:
    Dl. Prim Ministru Dacian Ciolos,
    Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
    Dl. Director General Apia

    Sesizare in legatura cu imposibilitatea corespunderii cerintelor Masurii 10, Pachetul 8 pentru
    Crescatorii suinelor de Mangalita

    Stimati Domni,

    Ma numesc Fecso J. Attila, sunt din Odorheiu-Secuiesc, jud Harghita si am o ferma nonprofesionala de crestere si reproducere a suinelor de rasa pura Mangalita la Ocna De Sus, com. Praid.
    Avem peste 100 capete de suine autohtone de Mangalita, inregistrate la Asociatia Crescatorilor de Mangalita si Bazna din Turda, tot efectivul matur avand Certificate de Origine si sunt inregistrati la ANARZ .
    In acest an, am incercat sa depunem dosarul pentru a primi subventia din Masura 10, Pachetul 8, si am intampinat urmatoarele probleme:
    -conform cerintelor masurii sus mentionate , suntem nevoiti sa detinem , in caz optim, 0,5 Ha pasune pe cap de scroafa.
    Totodata, avand in vedere cerintele Asociatiei si a ANZ, trebuie sa avem completate la zi urmatoarele registre:1, Registru de Monta, 2, Registru de Fatare si 3 Registrul Genealogic.
    In aceste conditii este imposibil sa corespundem cerintelor APIA si ANZ, pentru ca la 100 de capete , trebuie sa detinem 50 Ha pasune, si trebuie sa completam registrele pentru ANZ.
    Mai mentionez, ca suinele de Mangalita, nu sunt numai ierbivori, le trebuie si cereale, si nu se poate alatura vacilor, oilor, caprelor…etc.
    Cand am 100 capete de suine pe un teren de 50 Ha, nu putem vorbi de reproducere controlata, pentru ca nu am cum sa le supraveghez cand umbla dupa vier ( Registrul de Monta), cand fata , cati purcei si de ce sex sunt ( Registrul de Fatari) si care este crotalia vierului care a montat.
    In cazul unui control de la APIA sau ANZ, cum putem gasi o scroafa pe un teren de 50Ha, ca sa controlam crotalia, sau cum putem controla crotaliile scroafelor pe acel teren in cazul fatarilor si montelor?
    Daca pe acest teren intra un vier de mistret si monteaza o scroafa, cum putem identifica purceii si scroafele?
    Problemele de mai sus m-au facut sa sesizez eventualele erori din Masura 10 pachetul 8.
    Va multumesc si astept raspunsul Dvs.
    Cu Stima,
    Fecso Attila
    0744156300

  2. Kaptalani-Nagy Karol - 6-12-2016, 10:11

    ARE DREPTATE !!!MASURILEsi CERINTELE sunt EXAGERATE in privinta SUBVENTIEI pt. ca subventia trb.acordata pt crescatori a unei rase care urmeaza a fii promovata din interes public,national,etc.In cazul care produce material de PRASILA atunci DA EVIDETELE cerute sunt CORECTE !!CU STIMA un fost Tehn. VET: al S C A TURDA !

Care este opinia ta?

Pe acelasi subiect:

publicitate - Agromonitor ofera publicitate prin banner sau linkuri platite in aceasta pagina. Tarife promotionale! Mai multe detalii aici!

Newsletter

Trimitem un singur email pe zi, de luni până vineri.

FORUM

28.06.2017 - 10:19
marian spune: isi bat joc de crescatori raspunde

16.06.2017 - 1:25
Madalin spune: Cati litri are rezervorul? raspunde

23.05.2017 - 11:19
Madalin spune: Buna ziua, doresc sa investesc intr-o ferma de iepuri numai ca ma lovesc, ca si marea majoritatea de cea mai mare problema ci anume piata de desfacere. Acesta este singurul impediment care ma impiedica in acest moment sa investesc intr-o astfel de ferma. Daca imi poate da cineva un sfat in acest sens il primesc cu mare drag. O zi buna raspunde

20.04.2017 - 12:38
Nicolae spune: Bună ziua! Aș dori să știu dacă exista abator de iepuri în românia,Și ce rase se primesc! raspunde

18.04.2017 - 8:24
Aura Stefanescu spune: Foarte interesant subiectul. Doresc sa primesc articolul complet. Mulțumesc frumos, Aura Stefanescu raspunde

17.04.2017 - 5:19
nicusor spune: exportul e singura varianta,sau eu as fi dispus sa ne unim cativa si sa facem un abator,de bani nu ar fi o problema,varianta e punctele de desfacere din abator mai departe raspunde

publicitate agromonitor